|
Recentele evenimente din spaţiul estic, precum criza gazului şi cea din Georgia, au demonstrat încă o dată necesitatea unei strategii care să asigure un rol activ al Uniunii Europene în această arie geopolitică şi au readus pe agenda instituţiilor europene Instrumentul Politicii Europene de Vecinătate.
Dând ca exemplu iniţiative precum Sinergia Mării Negre şi Parteneriatul Estic, eurodeputatul român a afirmat că astfel de mecanisme de cooperare "constituie baza cooperării cu ţările din regiune, între care Republica Moldova si Ucraina, dar şi statele din Caucaz şi regiunea caspică, oferind un stimulent ţărilor care doresc să candideze la statutul de membru UE, precum Republica Moldova, şi adâncind nivelul de angajare politică de ambele părţi".
In acest context, Nazare a solicitat mărirea pachetului financiar pentru programele finanţate prin Instrumentul European de Vecinătate, dar şi asigurarea transparenţei în alocarea fondurilor şi implicarea mai activă a societăţii civile. "O mai bună implementare a acestei politici nu poate fi realizată fără creşterea nivelului de asistenţă financiară către programele finanţate. O atenţie egală trebuie acordată şi modului în care sunt cheltuite aceste fonduri, pentru că asigurarea transparenţei în ceea ce priveşte alocarea fondurilor va permite evaluarea eficienţei utilizării lor."
Deputatul european a solicitat, de asemenea, ca o mai mare parte a acestor resurse să fie alocată pentru implicarea societăţii civile din ţările partenere în proiecte comune, şi pentru sprijinirea mobilităţii cetăţenilor acestor ţări, inclusiv prin facilitarea regimului vizelor.
Membrii Parlamentului European şi-au reafirmat angajamentul de implicare activă în procesul de reconstrucţie din Fâşia Gaza prin adoptarea, în reuniunea plenară de la Bruxelles din 18 februarie, a unei rezoluţii privind rolul Uniunii Europene în Orientul Mijlociu.
Eurodeputatul Alexandru Nazare (PPE-DE, PDL), membru al delegaţiei pentru Relaţiile cu Consiliul Legislativ Palestinian din Parlamentul European, consideră că "există o serie de principii ferme pe care Uniunea Europeană trebuie să ţină cont în abordarea sa faţă de Orientul Mijlociu. În primul rând, este vorba de o colaborare strânsă cu SUA, fără de care nu putem obţine o soluţie viabilă şi de durată în regiune. În al doilea rând, abordarea noastră trebuie să vizeze evitarea pe cât posibil a violenţelor de ambele părţi, condamnarea extremismului Palestinian, dar şi a măsurilor excesive luate de Israel, şi sprijinirea de ambele părţi a unor soluţii de guvernare moderate, în măsură să faciliteze procesul de pace."
Referitor la perspectivele pe care le oferă alegerea noului guvern israelian, Alexandru Nazare este de părere că "UE trebuie să transmită un mesaj clar de susţinere a noului cabinet de la Tel Aviv şi, în acelaşi timp, să articuleze clar aşteptările sale de la partenerii israelieni, şi anume promovarea unor măsuri care să faciliteze o pace durabilă. Am în vedere aici inclusiv închiderea coloniilor din Cisiordania şi suportul ferm pentru soluţia bistatală, soluţii care pot duce la evitarea, pe cât posibil, a exceselor militare cu repercusiuni umanitare grave şi nefaste pentru procesul de pace în regiune. "
Votul asupra rezoluţiei a fost precedat de intervenţia Inaltului Reprezentant PESC, Javier Solana, care şi-a afirmat încrederea că rezultatul recentelor alegeri din Israel şi noua administraţie instalată la Casa Albă oferă oportunitatea unui nou început în procesul de pace din Orientul Mijlociu.
|
