|
Bruxelles, 12 feb - Corespondentul AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Raportul intermediar al Comisiei Europene privind justiţia din România, deşi nu doreşte a exprima analiza politică a CE, nu constituie nicio evaluare a faptelor, ci o încercare a experţilor CE de a-şi apăra - este drept, într-un limbaj mult diluat şi mai prudent - evaluările din raportul anterior, a declarat joi europarlamentarul social-democrat Adrian Severin.
'Sub cuvânt că sunt consemnate faptele, experţii sugerează şi evaluarea vinovăţiilor. Din moment ce vina este îndreptată spre Parlament, iar meritele sunt puse în contul Parchetului, atenţia e dirijată într-o direcţie greşită, favorizându-se nu lupta împotriva corupţiei, ci politizarea acesteia, spre satisfacţia şi protecţia adevăraţilor corupţi şi corupători. Un mecanism de verificare care permite asemenea derapaje nu e un mecanism bun şi, de aceea, el trebuie amendat', a explicat Adrian Severin.
Potrivit acestuia, europarlamentarii PSD vor colabora cu executivul comunitar pentru a evita 'decredibilizarea şi delegitimarea ei, precum şi pentru a pune în mişcare acele proceduri care să ducă la combaterea reală a corupţiei în România'.
În acest sens, europarlamentarii social-democraţi români cer ca responsabilitatea coordonării acţiunilor de verificare a progreselor în domeniul justiţiei să fie dată Direcţiei Generale Justiţie, Libertate şi Securitate a Comisiei Europene şi scoasă de sub coordonarea Secretariatului General al Comisiei Europene.
'Fără a pune încă în discuţie buna credinţă a Secretariatului General, credem că, pentru moment, principala sa preocupare e cea de a-şi apăra concluziile anterioare. Rămâne de stabilit dacă nu cumva prima sa teamă e aceea de a nu-i deranja pe corupătorii din afara României care, după ce au exportat în România corupţie, încearcă, în condiţiile crizei mondiale, să exporte şomaj', a afirmat Adrian Severin.
El a propus ca Guvernul României să susţină aceste cereri şi, în acelaşi timp, să formeze o echipă de experţi internaţionali neutri care să prezinte un raport alternativ. Totodată, este necesar ca experţii CE să prezinte argumente concrete pentru fundamentarea aspectelor critice menţionate în raport, a spus europarlamentarul social-democrat.
Eurodeputatul democrat-liberal Alexandru Nazare a apreciat că raportul Comisiei Europene este unul corect şi exigent.
'Este un raport critic, pe alocuri foarte critic, la adresa României. Avem de-a face nu atât cu o evidenţiere a progreselor, ci mai degrabă cu o consemnare a stagnării acestora. După cum spuneam, Comisia Europeană subliniază, subtil, in limbajul tehnic specific, stagnarea progreselor sau chiar regrese, ceea ce este indirect o critica adresată guvernului Tăriceanu, dar şi fostului Parlament', a menţionat Alexandru Nazare.
Pe de altă parte, eurodeputatul PD-L consideră că absenţa referirilor la noi blocări ale fondurilor, din raportul intermediar prezentat joi de CE, este indirect şi un vot de încredere acordat Guvernului condus de Emil Boc.
Alexandru Nazare consideră că 'problema României nu constă într-o sumă de critici dintr-un document al Comisiei Europene'.
'Nu trebuie să încercăm să rezolvăm aceste probleme doar pe hârtie, în schimbul de documente între Bruxelles şi Bucureşti, aşa cum a încercat fostul guvern condus de domnul Tăriceanu. Efectele nefaste ale injustiţiei sunt resimţite în primul rând de cetăţenii români. În fapt, cetăţenii de rând sunt cel mai echidistant barometru în ceea ce priveşte reforma şi independenţa justiţiei. Nu cred că ne putem ascunde după deget spunând că problemele din justiţie sunt rezolvate', a declarat europarlamentarul democrat-liberal.
Din acest punct de vedere, în opinia lui Alexandru Nazare, mecanismul de cooperare şi verificare a fost şi este un atu pentru România, pentru că el ajută ţara noastră să ajusteze 'unele carenţe în sistemul judiciar moştenite din perioada comunistă'.
Europarlamentarul liberal Adina Vălean a spus, comentând raportul intermediar privind justiţia, prezentat de Comisia Europeană, că acesta 'reprezintă o nouă palmă pe obrazul României, palmă de care se fac vinovate toate instituţiile ce ar trebui să contribuie, prin fişa postului, la reformarea sistemului de justiţie în România'.
'În plus, este o palmă pe obrazul Preşedinţiei, pentru că în ultimii patru ani preşedintele a fost cel care şi-a asumat reforma justiţiei, în primul rând prin plasarea la conducerea tuturor instituţiilor din sistem a persoanelor pe care le-a creditat în faţa ţării ca fiind capabile să rezolve problema corupţiei şi reforma sistemului judiciar, începând cu Monica Macovei şi terminând cu ministrul Cătălin Predoiu despre care ne-a asigurat că a avut o activitate atât de bună încât se bucura de sprijinul şi aprecierea Bruxelles-ului', a susţinut Adina Vălean.
În opinia sa, adevăratul eşec consemnat de raport este cel al reformei în ansamblu a sistemului.
'Nu avem suficienţi oameni, nu sunt suficient de bine pregătiţi, nu avem management de calitate, nu avem proceduri rapide... într-un cuvânt, România este o ţară în care sistemul judiciar nu asigură domnia legii. Raportul de azi arată acest lucru când consemnează ce avem de făcut: 'Să demonstrăm existenţa unui sistem judiciar independent, stabil, capabil să detecteze şi sancţioneze corupţia şi să asigure funcţionarea statului de drept'. Nici una din instituţiile care fac parte din acest sistem nu poate fi scutită, nici măcar Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru că aprecierile legate de acţiunile acesteia sunt numai de natură cantitativa şi nu fac referire la calitatea demersului juridic', a afirmat Adina Vălean.
Ea consideră că reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei nu sunt şi nu trebuie să fie apanajul unui singur partid politic sau al unui singur om.
'Sunt chestiuni de interes naţional care nu pot fi susţinute decât de un consens politic în sensul neimplicării acestor instituţii, prin legi sau numiri de persoane, în lupta politica internă. Ca europarlamentar român şi raportor pentru dreptul la libera circulaţie am făcut permanent eforturi pentru promovarea imaginii României şi a drepturilor românilor ca cetăţeni europeni, însă eforturile mele sunt constant afectate de faţa pe care România o arată Europei şi care rezultă şi din acest raport: o ţară fără de lege', a conchis Adina Vălean.AGERPRES
Printr-o declaraţie scrisă înaintată ieri spre semnare deputaţilor din Parlamentul European, europarlamentarii români Alexandru Nazare, Maria Petre şi Constantin Dumitriu (PPE-DE, PD-L) solicită crearea unui mecanism financiar de intervenţie pentru prevenirea efectelor negative provocate de schimbările climatice.
Efectele adverse ale schimbărilor climatice sunt mai rapide şi mai grave decât se credea până acum, aşa cum o arată fenomenele meteorologice extreme ce se petrec cu o frecvenţă tot mai mare. In urma inundaţiilor care au lovit România în iulie 2008, cinci judeţe din nord-estul ţării (Maramureş, Suceava, Botoşani, Iaşi şi Neamţ) au fost grav afectate şi peste 1.5 milioane de oameni şi-au pierdut casele, culturile agricole şi alte surse de venit.
"Solicitam Comisiei Europene revizuirea procedurilor de alocare a ajutorului financiar astfel încât banii europeni să ajungă în maxim şase luni în zonele afectate. Experienta din Romania, unde inundatii succesive au afectat mai multe judete, ne-a dovedit ca mecanismele de reactie ale Uniunii nu sunt indeajuns de flexibile" a subliniat Maria Petre, europarlamentar PD-L.
„Am ajuns la un moment în care nu mai putem neglija impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii, solului, pădurilor, apelor şi populaţiei din statele membre ale Uniunii Europene. Am văzut asta chiar anul trecut, când nord-estul României a fost lovit de inundaţii în urma cărora s-au registrat pagube de peste 470 milioane de euro. Alături de colegii mei eurodeputaţi, doamna Maria Petre si domnul Constantin Dumitriu, am solicitat instituţiilor europene abilitate să analizeze posibilitatea înfiinţării unui fond direcţionat spre acţiuni de prevenire a calamităţilor naturale provocate de schimbarile climatice ” a declarat Alexandru Nazare, europarlamentar PD-L.
Mecanismele actuale puse de UE la dispoziţia statelor membre pentru astfel de situaţii, prin Fondul European de Solidaritate, au la bază o procedură greoaie ce duce la termene de luni de zile până la eliberarea fondurilor. Acesta este şi cazul propunerii de mobilizare a celor 11.8 milioane euro ca ajutor financiar pentru cele cinci judeţe din România afectate grav de inundaţiile din 2008. Propunerea, prezentată de Comisia Europeană în ianuarie anul acesta ca răspuns la solicitarea depusă de România în octombrie 2008, se află în prezent în dezbatere în Comisia de Buget a Parlamentului European, urmând să fie votată în plen în luna martie.
Deputaţii europeni pot semna, începând de săptămâna aceasta, declaraţia scrisă pentru crearea noului mecanism de intervenţie şi îmbunătăţirea procedurile de alocare a fondurilor. Documentul va putea fi transmis mai departe Comisiei Europene şi Consiliului după ce obţine semnătura a cel puţin jumătate din europarlamentari.
|
